luni, 4 aprilie 2011

2in1

Postul acesta va fi 2in1. Adica il voi imparti si voi scrie despre 2 lucruri total diferite. Pentru ca vreau sa scriu despre amandoua, pentru ca e blogul meu si fac ce vreau cu el si in principal pentru ca pot.

Prima problema arzatoare este:
Am vazut azi o poza cu ceva ce vreau. Pana nu am vazut nu stiam ca vreau, dar nu mai conteaza; eu vreau! Vreau

tortul acesta! Bine, nu e neaparat fix asta. Nici nu fix asa. Dar aproximativ.
Adica, poate sa nu aiba ursul panda in varf, decat daca e de ciocolata. Daca nu, ar putea fi o veverita. Nici culorile alea (verde si mov) nu ma impresioneaza la culme. Daca stau sa ma gandesc mai bine nici nu imi pasa de tort. Daca primesc betele alea cu fete zambitoare si cu stelute si stelutele de lipit, pot sa fie si agatate de un colt de paine sau de o felie de cozonac. Tot imi va placea. 
De ce vreau tortul? Pentru ca imi place ca uite ce galben si happy e. Si cu nici o ocazie, nu simt nevoia sa fie o ocazie pentru tortul asta. Imi va placea in orice zi. Ca sa nu fie probleme: poza am luat-o de pe http://www.facebook.com/profile.php?id=100002226285967 .
Acum ca am lamurit asta, sa trecem la chestii putin mai sa zicem...serioase.


A doua problema e ceva ce vreau sa impartasesc cu luuuumea-ntreaga pentru ca mi-a placut. E o poezie, "Shakespeare" de Marin Sorescu.

Shakespeare a creat lumea în şapte zile.

În prima zi a făcut cerul, munţii şi prăpăstiile sufleteşti
În ziua a doua a făcut rîurile, mările, oceanele
Şi celelalte sentimente –
Şi le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar,
lui Antoniu, Cleopatrei şi Ofeliei,
Lui Othelo şi altora, Să le stăpînească, ei şi urmaşii lor,
În vecii vecilor.
În ziua a treia a strîns toţi oamenii
Şi i-a învăţat gusturile:
Gustul fericirii, al iubirii, al deznădejdii,
Gustul geloziei, al gloriei şi aşa mai departe,
Pînă s-au terminat toate gusturile.

Atunci au sosit şi nişte indivizi care întîrziaseră.
Creatorul i-a mîngîiat pe cap cu compătimire,
Şi le-a spus că nu le rămîne de cît să se facă
Critici literari
Şi să-i conteste opera.
Ziua a patra şi a cincea le-a rezervat rîsului.
A dat drumul clovnilor
Să facă tumbe,
Şi i-a lăsat pe regi, pe împăraţi
Şi pe alţi nefericiţi să se distreze.
În ziua a şasea a rezolvat unele probleme administrative:
A pus la cale o furtună,
Şi l-a învăţat pe regele Lear
Cum trebuie să poarte coroană de paie.
Mai rămăseseră cîteva deşeuri de la facerea lumii
Şi l-a creat pe Richard al III-lea.
În ziua a şaptea s-a uitat dacă mai are ceva de făcut.
Directorii de teatru şi umpluseră pămîntul cu afişe,
Şi Shakespeare s-a gîndit că după atîta trudă
Ar merita să vadă şi el un spectacol.
Dar mai întîi, fiindcă era peste măsură de istovit,
S-a dus să moară puţin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu