Politia romana

Putin mai devreme am aflat cum se procedeaza in cadrul examenului de conducere (partea cu orasul) la noi in Romania, mai exact Valcea. Merge elevul, care oricum e el destul de emotionat ca se vede cu autoriatea suprema langa el, autoritate care si-a castigat titlul prin munca grea si scoli nenumarate, iar daca face o greseala, primeste pumni. Da, am scris pumni. Pumni din aia in falca asa sa ii ajunga si sa ii simta, sa stie ca autoritatea e acolo si aplica legea.
Eu nu am carnet de conducere, am zis ca inca nu am nevoie (mersul pe jos face piciorul frumos), dar totusi credeam ca stiu cum functioneaza toata treaba asta cu examenul. Adica elevul merge, conduce, face cum poate si cum stie mai bine cu domnul politist langa el si mai stiam si ca politistul cel instruit are o hartie pe care trece punctajul in functie de care elevul este declarat admis sau respins. Totusi, acum 2 ore in loc sa isi completeze frumos hartiuta si sa procedeze cum stiam eu ca se face, politistul a ales sa ii dea elevului niste pumni in fata. In mai multe reprize, sa nu il uite cumva. Lucrul acesta te face sa te gandesti ca ala a facut o boacana mare de tot si ca nu are sanse sa isi ia carnetul de conducere. Dar stai, a fost declarat admis! Ceilalti care au urmat, in schimb, stateau acolo cu frica, nu au primit pumni ca nu au fost destul de importanti (desi politistul statea cu manuta aproape de capul noului elev pe scaunul din stanga), dar au picat la acest test. Acum stau si ma intreb: examenul de conducere e un examen de rezistenta fizica la forta cu care politistul poate sa loveasca sau conteaza aspecte legate de condus si legislatie rutiera? Cat despre cel care a mancat bataie, dar a trecut, pot sa ma gandesc doar la mita. "Mai eu te bat ca nu ai facut bine, dar te las sa conduci linistit de aici incolo".
Acum ma gandesc la cel care si-a exprimat autoritatea mai ceva ca Thor cand arunca ciocanul. Din cate imi aduc aminte politistii sunt personajele acelea care in fiecare zi incearca din rasputeri sa isi incheie uniforma peste burta plina de carnatii cumparati pe banii primiti mita, acei oameni care in clasa a 5-a dadeau corijentele si se uitau cu fete de tamp la profesori in timpul liceului, specimenele care nu sunt in stare sa lege 3 cuvinte cand li se ia un interviu legat de un accident de pe marginea drumului, fiintele care fac concurenta la coruptibilitate si in a lua mita cu politicienii, cei pe care toti in admiram zi de zi, pentru ca aplica legea (dupa cum au chef) si cei cu care stim cele mai multe bancuri. Da, acum ma simt mult mai in siguranta cand stiu ca acei bravi, educati si experimentati specialisti ma apara, au grija ca legea sa fie respectata intocmai si ca in multe aspecte ale vietii depind de ei.
Tot ce regret acum este ca blogul acesta este citit de aceleasi 5 persoane si ca nu am nici un fel de influenta. Nu de alta, dar tare as vrea sa stie si cei ca el (sau chiar el insusi) parerea asta a mea exprimata intr-un moment de furie. Si nu, nu ai ce sa faci in privinta asta din cate am inteles. Cam ce am putea face? Sa mergem la politie?